Proiectul Hatu-Zamfir, prima analiza



Incepind din toamna anului 2011, sub conducerea lui Cristian Hatu si cu contributia decisiva a Societatii Romane de Fizica se desfasoara un proiect de reformare a predarii fizicii la nivel preuniversitar. Prima analiza a acestui proiect, pe care il vom numi proiectul Hatu-Zamfir (dupa numele personajelr cheie), a fost realizata de noi la inceputul anului 2012. Rezumatul ei poate fi citit mai jos.

Cu o finantare oferita de Romanian-American Foundation, Societatea Academica din Romānia a desfasurat, īntre Iunie si Octombrie 2011, un proiect intitulat "Reforma curriculara a stiintelor exacte". Produsul principal al proiectului, realizat īn parteneriat cu Societatea Romāna de Fizica, este un "Ghid metodologic pentru predarea fizicii īn īnvatamāntul preuniversitar". Īntr-o a doua faza a proiectului, Ghidul realizat va fi aplicat experimental īn 50 de scoli si licee asupra a circa 1100 de elevi din sistemul public de īnvatamānt, scopul final fiind adoptarea Ghidului, la nivel national, de catre Ministerul Educatiei, īn cadrul reformei curriculare.

Conducatorul proiectului a fost Cristian Hatu, iar coordonarea a fost asigurata de Iulian Leahu. Singurele informatii disponibile public (neoficiale) īi numesc experti īn educatie, probabil īn Consiliul National pentru Curriculum, o structura a Ministerului Educatiei a carei componenta este mentinuta confidentiala. Alaturi de dl. Leahu, cei 40 de profesori din scolile si liceele sistemului public de īnvatamānt au fost coordonati, din partea Societatii Romāne de Fizica, de Conf. Madalin Bunoiu de la Universitatea de Vest din Timisoara si Prof. Mihai Gīrtu de la Universitatea Ovidius Constanta.

Ghidul realizat, publicat on-line, contine aproape 1000 de pagini. Dupa eliminarea cantitatii foarte mari de informatie redundanta (prezenta prin copy-paste la fiecare dintre unitati), estimam ca informatia relevanta nu depaseste 400 de pagini. Necesitatea ghidului este sustinuta īn Introducere de catre dl. Hatu prin afirmatii, despre īnvatamāntul romānesc de fizica, ce nu au legatura cu realitatea, afirmatii nesustinute de rezultate ale unor cercetari stiintifice. Analiza noastra, bazata pe consultarea manualelor de fizica, utilizate īn Romānia īnainte si dupa 1989, arata ca predarea fizicii preuniversitare īn Romānia nu era bazata pe memorare iar teoriile nu erau introduse abstract si axiomatic, de sus īn jos, fara legatura cu experientele concrete ale elevilor. De exemplu, manualul de "Cunostinte despre natura", elaborat īn 1969 si supus la revizuiri succesive pīna īn 1983, respecta toate principiile retoricii actuale despre competente si centrarea predarii pe elev. Noutatea metodelor de predare a fizicii propuse de Ghid, clamata īn actiunile de popularizare, este ridicol de supralicitata. Ghidul esueaza lamentabil si īn alt obiectiv puternic mediatizat: micsorarea numarului de formule.

Ghidul se declara a fi o punere īn practica a principiilor si ideilor pe care expertii SAR le-au expus si sustinut public īn ultimii ani. Analiza noastra a constatat ca acestia nu au nici o legatura cu domeniul mare al stiintelor educatiei sau cu domeniile speciale cunoscute ca "Science education" sau "Physics education". Mai mult, institutul de specialitate, finantat si condus direct de Ministerul Educatiei, este aproape complet īn afara fluxului informational principal, nepublicīnd īn 2010 nici un articol stiintific la o revista internationala cu referenti. Astfel, "arhitectura conceptuala" a ghidului este o īnsailare incoerenta de termeni īmprumutati din publicatii marginale, termeni care nu sunt folositi īn terminologia stiintifica a domeniului (de exemplu, "analogia cu anticiparea efectului fara anticiparea mijloacelor"). Prin luarea unor notiuni cu semnificatie bine conturata īn predarea stiintelor (proiect, experiment, rezolvare de probleme, etc.) si modificarea īntelesului acestora este inventata o īntreaga menajerie de "modele de predare" ce nu difera īntre ele prin nimic semnificativ. Cu exceptia investigatiei, nici unul nu este adecvat pentru utilizarea sa exclusiva de-a lungul unei unitati de īnvatare. Īn plus, "modelele de predare" ale dlui. Leahu prezinta o serie de caracteristici care le fac de neacceptat:

Analiza īn detaliu a Ghidului a constatat, mai īntāi, ca forma īn care a fost publicat este extrem de neglijent redactata. Nu exista urme ca autorii au citit ce au scris sau ca ar fi auzit despre facilitatea de verificare automata a ortografiei (spelling). Īn orice organizatie serioasa, un document intern prezentat īntr-o astfel de forma ar provoca retrogradarea sau chiar concedierea autorilor. Īn foarte multe locuri, constructia frazei este cea caracteristica unor elevi din ciclul primar, alfabetizati doar partial. Autorii scriu ca "semnele...depinde de...", elevii "construieste un barometru", elevii "alege un punct...", elevii "deduce valori..." , "reamintind-usi", elevii "furnizeaza cāt de multe informatii poate" si "un corp... au viteze medii diferite". Profesorii sunt sfatuiti sa prezinte "exemple din viata cotidiana de fenomene termice" si sa īntrebe elevii "Cum se opreste mai repede o masina (Dacia): Dar greutatea lui? Daca se afla īn masina doar soferul sau si alti 4 calatori?". Sunt īntālnite fraze scapate de sub orice control logic. Citind ghidul, poti sa crezi despre autori ca sunt orice altceva, dar nu profesori.

Modul de utilizare a virgulelor este, pentru majoritatea autorilor ghidului, un mister de nepatruns. Din acest motiv, multe fraze spun cu totul altceva decīt ar dori autorii lor. Semnificatia recunoscuta a multor cuvinte din limba romāna este ignorata, autorii atribuind acestora īntelesuri dubioase. Un astfel de text ar fi returnat de o publicatie decenta, cu sugestia ca autorii sa consulte dictionarele si sa ceara ajutorul unui coleg pentru care romāna este limba materna. Subtitlurile sunt, de cele mai multe ori, ridicole, daca nu de-a dreptul non-sensuri ("ceea ce vedem nu e ceea ce pare"). Activitatea dintr-o unitate de īnvatare este prezentata ca pornind de la o situatie problema si evoluānd catre o idee centrala. Cel mai adesea, acestea sunt caricaturale ("gāndirea elevilor evolueaza catre ideea Cine a fost Albert Einstein?").

Experimentele propuse sunt adesea fie neadecvate scopului, fie inutil de laborioase īn comparatie cu concluzia care trebuie trasa, fie imposibil de realizat (elevii trebuie sa perceapa modificarea cu 0,3% a frecventei unui sunet, tot ei trebuie sa demonstreze experimental ca nu exista motor termic care sa aiba randamentul egal cu cel al motorului Carnot) . Īn loc sa recomande programe de calculator cu licenta freeware, care pot fi utilizate legal gratuit la scoala si acasa, unii autori ai ghidului propun utilizarea programelor profesionale scumpe (Labview si Mathematica 4.0), programe care nu vor fi disponibile īn scolile generale si liceele din Romānia, asa cum nu sunt nici īn cele din SUA sau Europa.

Autorii ghidului gresesc īn prezicerea rezultatelor unor experimente simple si "ghideaza" cititorii sa transmita elevilor informatii false (de exemplu ca perioada unui pendul gravitational ramāne aceeasi pentru amplitudini unghiulare īntre 0o si 90o). Nu este cunoscuta semnificatia termenilor de baza din limbajul stiintific. Autorii nu stiu sa formuleze corect o problema de fizica si īn cāteva locuri arata ca sunt incapabili sa construiasca un rationament logic. Unora dintre autori le lipsesc cunostinte elementare de geometrie si vorbesc despre vectori plani si planul determinat de centrul cercului si diametru. La unele probleme solutiile sunt eronate, la alte probleme rezultatele sunt copiate corect dar explicatiile propuse pentru elevi sunt ilogice sau eronate. Interpretarea rezultatelor experimentelor sau simularilor īi conduce, adesea, pe autori sa formuleze "legi" inexistente si, uneori, concluzii de-a dreptul aberante (de exemplu, imaginea unui obiect printr-o lentila depinde de pozitia observatorului). Īn cāteva cazuri, autorii ghidului anuleaza din vārful pixului legi ale fizicii.

Constructia ghidului ajunge la faliment datorita nivelului de competenta sub orice standard imaginabil aratat de autori īn toate chestiunile importante: exprimarea corecta īn limba Romāna, constructia logica a discursului, stapānirea vocabularului de baza al limbii Romāne, utilizarea unui procesor de text pentru editarea unui document īntr-o forma decenta, folosirea limbajului stiintific, cunoasterea legilor elementare ale fizicii si abilitatea de a formula, rezolva si explica corect si coerent probleme simple. Desi retorica unui curriculum bazat pe competente este omniprezenta, autorii ghidului se dovedesc ei īnsisi monumente de incompetenta. Pornind cu ambitii nemasurate, proiectul a reusit sa produca un document pe līnga care tezele la fizica ale repetentilor generatiei mele par teze de doctorat.

Din acest motiv, utilizarea ghidului, chiar īntr-o viitoare forma cosmetizata īn urma reactiilor critice, reprezinta un risc major pentru orice organizatie educationala ce ar lua o asemenea decizie. Situatia īnvatamāntului preuniversitar de fizica īn Romānia este nesatisfacatoare dar acest fapt nu justifica īn nici un fel adāncirea crizei prin expunerea elevilor la colectia incredibila de aberatii prezenta in ghidul analizat.

Mihai P. Dinca


Puteti descrca de aici Referatul complet si Anexele.