Proiectul Hatu-Zamfir, prima analiza

Incepind din toamna anului 2011, sub conducerea lui Cristian Hatu si cu contributia decisiva a Societatii Romane de Fizica se desfasoara un proiect de reformare a predarii fizicii la nivel preuniversitar. Prima analiza a acestui proiect, pe care il vom numi proiectul Hatu-Zamfir (dupa numele personajelor cheie), a fost realizata de noi la inceputul anului 2012. Rezumatul ei poate fi citit mai jos.

Cu o finantare oferita de Romanian-American Foundation, Societatea Academica din Rominia a desfasurat, intre Iunie si Octombrie 2011, un proiect intitulat "Reforma curriculara a stiintelor exacte". Produsul principal al proiectului, realizat in parteneriat cu Societatea Romina de Fizica, este un "Ghid metodologic pentru predarea fizicii in invatamintul preuniversitar". intr-o a doua faza a proiectului, Ghidul realizat va fi aplicat experimental in 50 de scoli si licee asupra a circa 1100 de elevi din sistemul public de invatamint, scopul final fiind adoptarea Ghidului, la nivel national, de catre Ministerul Educatiei, in cadrul reformei curriculare.

Conducatorul proiectului a fost Cristian Hatu, iar coordonarea a fost asigurata de Iulian Leahu. Singurele informatii disponibile public (neoficiale) ii numesc experti in educatie, probabil in Consiliul National pentru Curriculum, o structura a Ministerului Educatiei a carei componenta este mentinuta confidentiala. Alaturi de dl. Leahu, cei 40 de profesori din scolile si liceele sistemului public de invatamint au fost coordonati, din partea Societatii Romine de Fizica, de Conf. Madalin Bunoiu de la Universitatea de Vest din Timisoara si Prof. Mihai Girtu de la Universitatea Ovidius Constanta.

Ghidul realizat, publicat on-line, contine aproape 1000 de pagini. Dupa eliminarea cantitatii foarte mari de informatie redundanta (prezenta prin copy-paste la fiecare dintre unitati), estimam ca informatia relevanta nu depaseste 400 de pagini. Necesitatea ghidului este sustinuta in Introducere de catre dl. Hatu prin afirmatii, despre invatamintul rominesc de fizica, ce nu au legatura cu realitatea, afirmatii nesustinute de rezultate ale unor cercetari stiintifice. Analiza noastra, bazata pe consultarea manualelor de fizica, utilizate in Rominia inainte si dupa 1989, arata ca predarea fizicii preuniversitare in Rominia nu era bazata pe memorare iar teoriile nu erau introduse abstract si axiomatic, de sus in jos, fara legatura cu experientele concrete ale elevilor. De exemplu, manualul de "Cunostinte despre natura", elaborat in 1969 si supus la revizuiri succesive pina in 1983, respecta toate principiile retoricii actuale despre competente si centrarea predarii pe elev. Noutatea metodelor de predare a fizicii propuse de Ghid, clamata in actiunile de popularizare, este ridicol de supralicitata. Ghidul esueaza lamentabil si in alt obiectiv puternic mediatizat: micsorarea numarului de formule.

Ghidul se declara a fi o punere in practica a principiilor si ideilor pe care expertii SAR le-au expus si sustinut public in ultimii ani. Analiza noastra a constatat ca acestia nu au nici o legatura cu domeniul mare al stiintelor educatiei sau cu domeniile speciale cunoscute ca "Science education" sau "Physics education". Mai mult, institutul de specialitate, finantat si condus direct de Ministerul Educatiei, este aproape complet in afara fluxului informational principal, nepublicind in 2010 nici un articol stiintific la o revista internationala cu referenti. Astfel, "arhitectura conceptuala" a ghidului este o insailare incoerenta de termeni imprumutati din publicatii marginale, termeni care nu sunt folositi in terminologia stiintifica a domeniului (de exemplu, "analogia cu anticiparea efectului fara anticiparea mijloacelor"). Prin luarea unor notiuni cu semnificatie bine conturata in predarea stiintelor (proiect, experiment, rezolvare de probleme, etc.) si modificarea intelesului acestora este inventata o intreaga menajerie de "modele de predare" ce nu difera intre ele prin nimic semnificativ. Cu exceptia investigatiei, nici unul nu este adecvat pentru utilizarea sa exclusiva de-a lungul unei unitati de invatare. in plus, "modelele de predare" ale dlui. Leahu prezinta o serie de caracteristici care le fac de neacceptat:

Singurele competente care sunt urmarite sunt cele "derivate din modelul de invatare asociat", de exemplu "formularea intrebarii si avansarea ipotezelor alternative" si "impactul noilor cunostinte si valorificarea rezultatelor ". Nu este formulata nici o competenta specifica legata de fizica.
Continuturile obligatorii prevazute in Programa sunt ignorate.
intelegerea investigatiei ca metoda stiintifica este una rudimentara. Orice parere este considerata ipoteza si despre orice ipoteza se crede ca poate fi verificata experimental de catre elevi. Orice informatie aflata este numita observatie.
Consultarea manualelor este sistematic descurajata, elevul fiind trimis, in schimb, sa se documenteze prin cautare pe Internet.
Confuzia conceptuala accentuata in care pluteste dl. Leahu (numarul PI devine constanta fizica, proprietatile fizice sunt numite invarianti ai proceselor, etc.) provoaca pe parcursul intregului Ghid dezagregarea rigurozitatii si coerentei logice ale limbajului, compromitind astfel orice demers stiintific. Afirmatii fara nici o noima (de exemplu "Corpurile mici pot avea totusi o densitate mare!") trec in Ghid drept concluzii stiintifice.

Analiza in detaliu a Ghidului a constatat, mai intii, ca forma in care a fost publicat este extrem de neglijent redactata. Nu exista urme ca autorii au citit ce au scris sau ca ar fi auzit despre facilitatea de verificare automata a ortografiei (spelling). in orice organizatie serioasa, un document intern prezentat intr-o astfel de forma ar provoca retrogradarea sau chiar concedierea autorilor. in foarte multe locuri, constructia frazei este cea caracteristica unor elevi din ciclul primar, alfabetizati doar partial. Autorii scriu ca "semnele...depinde de...", elevii "construieste un barometru", elevii "alege un punct...", elevii "deduce valori..." , "reamintind-usi", elevii "furnizeaza cit de multe informatii poate" si "un corp... au viteze medii diferite". Profesorii sunt sfatuiti sa prezinte "exemple din viata cotidiana de fenomene termice" si sa intrebe elevii "Cum se opreste mai repede o masina (Dacia): Dar greutatea lui? Daca se afla in masina doar soferul sau si alti 4 calatori?". Sunt intilnite fraze scapate de sub orice control logic. Citind ghidul, poti sa crezi despre autori ca sunt orice altceva, dar nu profesori.

Modul de utilizare a virgulelor este, pentru majoritatea autorilor ghidului, un mister de nepatruns. Din acest motiv, multe fraze spun cu totul altceva decit ar dori autorii lor. Semnificatia recunoscuta a multor cuvinte din limba romina este ignorata, autorii atribuind acestora intelesuri dubioase. Un astfel de text ar fi returnat de o publicatie decenta, cu sugestia ca autorii sa consulte dictionarele si sa ceara ajutorul unui coleg pentru care romina este limba materna. Subtitlurile sunt, de cele mai multe ori, ridicole, daca nu de-a dreptul non-sensuri ("ceea ce vedem nu e ceea ce pare"). Activitatea dintr-o unitate de invatare este prezentata ca pornind de la o situatie problema si evoluind catre o idee centrala. Cel mai adesea, acestea sunt caricaturale ("gindirea elevilor evolueaza catre ideea Cine a fost Albert Einstein?").

Experimentele propuse sunt adesea fie neadecvate scopului, fie inutil de laborioase in comparatie cu concluzia care trebuie trasa, fie imposibil de realizat (elevii trebuie sa perceapa modificarea cu 0,3% a frecventei unui sunet, tot ei trebuie sa demonstreze experimental ca nu exista motor termic care sa aiba randamentul egal cu cel al motorului Carnot) . in loc sa recomande programe de calculator cu licenta freeware, care pot fi utilizate legal gratuit la scoala si acasa, unii autori ai ghidului propun utilizarea programelor profesionale scumpe (Labview si Mathematica 4.0), programe care nu vor fi disponibile in scolile generale si liceele din Rominia, asa cum nu sunt nici in cele din SUA sau Europa.

Autorii ghidului gresesc in prezicerea rezultatelor unor experimente simple si "ghideaza" cititorii sa transmita elevilor informatii false (de exemplu ca perioada unui pendul gravitational ramine aceeasi pentru amplitudini unghiulare intre 0^o si 90^o). Nu este cunoscuta semnificatia termenilor de baza din limbajul stiintific. Autorii nu stiu sa formuleze corect o problema de fizica si in citeva locuri arata ca sunt incapabili sa construiasca un rationament logic. Unora dintre autori le lipsesc cunostinte elementare de geometrie si vorbesc despre vectori plani si planul determinat de centrul cercului si diametru. La unele probleme solutiile sunt eronate, la alte probleme rezultatele sunt copiate corect dar explicatiile propuse pentru elevi sunt ilogice sau eronate. Interpretarea rezultatelor experimentelor sau simularilor ii conduce, adesea, pe autori sa formuleze "legi" inexistente si, uneori, concluzii de-a dreptul aberante (de exemplu, imaginea unui obiect printr-o lentila depinde de pozitia observatorului). in citeva cazuri, autorii ghidului anuleaza din virful pixului legi ale fizicii.

Constructia ghidului ajunge la faliment datorita nivelului de competenta sub orice standard imaginabil aratat de autori in toate chestiunile importante: exprimarea corecta in limba Romina, constructia logica a discursului, stapinirea vocabularului de baza al limbii Romine, utilizarea unui procesor de text pentru editarea unui document intr-o forma decenta, folosirea limbajului stiintific, cunoasterea legilor elementare ale fizicii si abilitatea de a formula, rezolva si explica corect si coerent probleme simple. Desi retorica unui curriculum bazat pe competente este omniprezenta, autorii ghidului se dovedesc ei insisi monumente de incompetenta. Pornind cu ambitii nemasurate, proiectul a reusit sa produca un document pe linga care tezele la fizica ale repetentilor generatiei mele par teze de doctorat.

Din acest motiv, utilizarea ghidului, chiar intr-o viitoare forma cosmetizata in urma reactiilor critice, reprezinta un risc major pentru orice organizatie educationala ce ar lua o asemenea decizie. Situatia invatamintului preuniversitar de fizica in Rominia este nesatisfacatoare dar acest fapt nu justifica in nici un fel adincirea crizei prin expunerea elevilor la colectia incredibila de aberatii prezenta in ghidul analizat.

Mihai P. Dinca

Puteti descrca de aici Referatul complet si Anexele.